Într-un interviu acordat Click!, Mihai Bendeac se descria ca fiind „antisocial, extrem de singuratic, aproape sălbatic”, în pofida faptului că este atât de cunoscut și urmărit de peste 1,4 milioane de persoane.
În interviul menționat, actorul, pe lângă dezvăluirile personale, intime chiar, a ținut să precizeze că încasările în urma lansării cărții sale se vor duce în întregime spre cauze umanitare.
„Jurnalul unui burlac: Conversații cu mama” este prima sa carte, creată în colaborare cu mama sa și cu toate că este una autobiografică, Mihai Bendeac o prezintă ca fiind una de ficțiune mai mult. Considerând, totodată, că acesta ar fi cel mai greu lucru pe care l-a făcut vreodată, el intenționând să scoată o carte mult mai târziu decât s-a întâmplat.
Când s-a apucat de scris, actorul preconiza că va ajunge la final într-o lună jumate, însă apoi a relizat că există o destul de mare diferență între scrisul scenariilor și cel al unei cărți. În final, de câteva luni a avut nevoie să pună totul în scris așa cum se cerea pentru forma unei cărți.
Totul a început când mama actorului i-a înmânat acestuia un caiet a 500 de foi, cu amintiri, moment în care cei doi au început o serie de conversații în urma cărora cartea s-a creat.
Ce m-a convins să fac treaba asta, a fost mama mea care s-a apucat să scrie un caiet studenţesc cu amintiri şi plecând de la această premisă, am dezvoltat o carte care, în primă fază, avea vreo 500 de pagini după care m-am apucat şi am rescris-o, şi am mai redus-o şi am ajuns la o formă.
Trăirile care l-au marcat pe Mihai Bendeac în copilărie, au fost în sfârșit vorbite
Dacă în aparență este un om cu mult umor și o persoană extrovertită, dincolo de imagine, la nivel de suflet, actorul ascunde unele amintiri dureroase, despre care nu e sigur dacă a făcut bine sau nu să le expună între filele cărții lui.
Cu toate că a jucat multe roluri de-a lungul cariei, rolul său adevărat de om sensibil, cu suflet cald și plin de frici, de-abia acum va intra cu adevărat în scenă. De-abia la 37 de ani actorul Mihai Bendeac, de acum și scriitor, apare mai deschis ca oricând în fața oamenilor și asta îl va scoate din zona de confort cu siguranță.
În momentul de faţă sunt un pic temător şi mi-ar plăcea să dau timpul oleacă înapoi ori să mai modific nişte lucruri, ori să nu o mai fac. De ce temător? Sunt temător pentru că nu m-am expus niciodată atât de mult şi fiind o fire anxioasă nu mi-e foarte confortabil gândul că o să merg pe stradă şi e posibil să mă întâlnesc cu oameni care mă cunosc atât de bine.
În mod evident, capitolul care m-a costat cel mai mult este capitolul care se referă la ceea ce astăzi numim bullying, a fost foarte greu, au fost vreo două zile în care am încercat să scriu treaba aia pentru că e o chestie pe care nu am mai revizitat-o la nivel de amănunt de atunci şi până acum. Mama mea ştia despre treaba asta, dar nici ea nu ştia la nivel de amănunt şi mi-a fost foarte, foarte greu să scriu acest capitol şi a fost o experienţă traumatizantă, chiar şi acum, în momentul în care am scris acest capitol. Cred că pe parcursul lui am momente când devin extrem de violent şi de răzbunător vizavi de puştii care făceau treaba respectivă, colegii care făceau treaba respectivă. Crede-mă că mi-a fost de ajuns momentul în care am scris capitolul. Nu vreau să-l mai citesc.
Ceea ce l-au făcut să fie puternic azi, au fost exact răutățile din trecut, după cum actorul spune. Din cele întâmplate, a avut multe de învățat și astfel a reușit să ajungă omul din prezent.
Discussion about this post